Una din cele mai cunoscute specii de testoase este Testoasa de apa, asa cum e numita popular, este raspandita pe un areal mare, ce cuprinde Europa, Asia Occidentala si Africa de Nord-Vest. In Romania, ea a fost raspandita pe aproape tot cuprinsul tarii.
Numele stiintific al testoasei este extrem de elocvent pentru locul unde traieste si forma sa. Emys inseamna in greaca "testoasa de apa dulce" iar orbicularis (nume latin) "rotund".
Testoasa are carapacea si pielea (cap, membre) negre, maron inchis sau verzui, acoperite cu puncte galbene sau portocalii. Plastronul este de culoare galbuie cu pete inchise la culoare de dimensiuni mici. Cresc pana la 200-300 mm (lungimea carapacei) si ajung la circa 40 de ani. Carapacea si plastronul sunt netede, compuse din scuturi care se imbina fara asperitati. carapacea este ovala, foarte ursor latita anterior. Testoasele tinere au carapacea carenata pe mijloc. Capul este rectangular si se termina ca un bot ascutit ca un cioc. Coada este subtiere, de lungime medie si forta flexibila. Este specie protejata!
Este o specie agila, deplasandu-se usor in apa, unde obisnuieste sa se si hraneasca. Carnivor ferce, isi asteapta prada plutind printre vegetatia acvatica. Prada care se apropie este prinsa prin destinderea fulgeratoare a gatului si omorata rapid prin miscarile repetate ale mexilarelor. Dupa aceea, testoasa se retrage sub apa, unde prada este sfasiata in bucati. Hrana acestor testoase o constituie: crustaceele, nevertebratele terestre, rozatoarele, chiar pasarile tinere, pesti, insecte, viermi si foarte rar, unele componente vegetale.
Ii place mult sa stea la soare pe marginea apei sau pe diferiti busteni, dar la cea mai mica alarma se arunca in apa si dispare.
LA o luna dupa imperechere femela sapa in pamantul afanat o groapa in care depune 3 pana la 16 oua. Ouale au aspecul oualelor de porumbel. Femela acopera groapa cu pamant iar locul e netezit astfel ca nici un duman sa nu le descopere.
Zoologul, ihtiologul, hidrobiologul, economistul, ecologul, oceanologul, muzeologul Grigore Antipa a observat ca, in Delta Dunarii, testoasele se urca pe trunchiul inclinat al salciilor si isi depun ouale in scorburi la o inaltime apreciabila de suprafata apei, ferindu-le de inec in timpul inundatiilor.
Clocirea dureaza, in functie de temperatura solului, 3-6 luni. De obicei puii apar, cel mai adesea, in toamna sau primavara anului urmator spargand coaja cu ajutorul unui dinte de eclozare de natura cornoasa, situat pe maxilarul superior.
Desi este o specie forte legata de apa, testoasa efectuiaza uneori migratii pe uscat in cautarea altor zone de locuit, daca baltile initiale au secat sau nu ii mai ofera hrana.
Dusmanii naturali ai testoasei de apa sunt: vidrele, porcii mistreti, ariciul si cioara, fiind vizate in special ouale si puii acestei specii.
Specia orbicularis este inclusa in cartea rosie. Declinul grav al acestei specii se datoreaza în principal distrugerii, degradării şi fragmentării habitatului, prin poluare (cu reziduuri industriale, pesticide şi îngrăşăminte agricole şi ape fecaloid-menajere) şi expansiunea amenajărilor industriale, rezidenţiale şi turistice, este ocrotita de lege in toate tarile unde este prezenta.
De asemenea este ameninţată şi prin colectarea ilegală pentru comercializare. Emys orbicularis, nu de putine ori, este intalnita in terrarii ca animal de companie.
Adăugaţi o legendă |
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu